greu

română

Din latină grevis (= gravis).

Declinarea adjectivului greu
	Singular	Plural
Masculin	greu	grei
Feminin	grea	grele
Neutru	greu	grele

care apasă cu greutate asupra suprafeței pe care stă; care are greutate (mare); care cântărește mult.
Corp greu.
care este împovărat, îngreuiat, încărcat.
Sac greu.
(pop.; la f.) gravidă.
(despre nori) de culoare neagră, aducător de ploaie și de furtună.
(despre părți ale corpului) care pare că apasă (din cauza oboselii, bolii, stării sufletești etc.).
Are capul greu.
(despre alimente) care produce ușor indigestie; care se asimilează cu greutate.
(despre mirosuri) care produce o senzație de neplăcere, de insuficiență respiratorie etc.; (despre aer) care miroase rău; încărcat; (p.ext.) apăsător, copleșitor.
(despre somn) adânc.
(despre noapte, ceață etc.) dens, compact.
care se face cu greutate, care cere eforturi mari; anevoios.
Muncă grea.
(despre drumuri) care poate fi străbătut cu greutate.
care se înțelege, se învață cu eforturi deosebite.
Poezie grea.
(despre suferințe, necazuri, împrejurări etc.) care se suportă cu mari suferințe, cu mare greutate; (despre boli) care aduce mari suferințe și se vindecă cu mare greutate sau nu se mai vindecă; grav.
(despre insulte, pedepse etc.) serios, grav.

Pas greu = moment dificil, inițiativă plină de greutăți
Bani grei = sumă mare de bani
Cuvânt greu = cuvânt decisiv
A-i fi (cuiva) inima grea = a fi îngrijorat, îndurerat; a avea presimțiri rele
A avea mână grea = a) a lovi tare cu palma sau cu pumnul; b) (fam.; despre medici) a lucra neîndemânatic, grosolan, producând dureri pacienților
(adverbial) Greu la deal cu boii mici sau greu la deal și greu la vale, = se spune când cineva este silit să facă față unei situații dificile cu posibilități (materiale) reduse

cu greutate (mare), cu toată greutatea.
S-a lăsat greu.
mult (din punctul de vedere al greutății, cantității).
Cântărește greu.
în mod dificil, anevoios, cu dificultate, cu trudă; anevoie.
Muncește greu.
încet (și neplăcut).
Orele trec greu.
rău, grav, tare.
E greu bolnavă.

A-i cădea (cuiva) greu la stomac = a-i produce (cuiva) indigestie
A-i fi greu (să) ... = a simți dificultatea inițierii unei acțiuni
A-i veni (cuiva) greu (să...) = a-i fi neplăcut (să...), a-i displăcea; a se jena (să...)
A-i fi greu (de cineva sau de ceva) = a) a-i fi silă, a fi sătul (de cineva sau de ceva); b) a se rușina (de cineva sau de ceva)
A-i fi (sau a o duce) greu = a trăi în lipsuri materiale, a avea o situație materială precară
A ofta (sau a suspina) greu = a ofta (sau a suspina) din adâncul inimii, profund (de durere, necaz etc.)
A plăti greu = a) a plăti scump, cu mari sacrificii; b) a nu plăti la timp

Declinarea substantivului greu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	greu	grele
Articulat	greul	grelele
Genitiv-Dativ	greului	grelelor
Vocativ	greule	grelelor

(loc.adv.) Din greu =
- cu mult efort, întâmpinând mari dificultăți.
- adânc, profund.
La greu = când este vorba de o treabă anevoioasă.
A greu = cu neplăcere.